Taximetristul anului

Am fost aseara cu taxiu'. Deobicei am temeri cand merg pe distante scurte. Ma simt obligata sa le dau mai mult pentru efort etc. Si chiar si asa unii mai fac fete si comentarii 'de ce nu iei tramvaiu''
Ei bine, nenea asta mi-a recastigat increderea in umanitate.
Cand i-am dat banii, a insistat sa-mi dea restul, eu am insistat sa nu mi-l dea. El a numarat banii, mi i-a pus in mana, mi-a strans mana si apoi a inchis ochii si a facut exact fata pe care o face mama cand imi dadea ciocolata fara stirea tatei si-mi zicea 'mergi pe burta'.

Nu oricine e chemat sa fie administrator de bloc

Mai multe poze Wednesday Thursday Friday aici

Carol of the bells

A trecut craciunul dar cantecul asta tot e frumos



Aici gasiti si partitura Carol of the Bells- George Winston

Draga mama,

vreau sa-ti povestesc despre ziua mea preferata din saptamana. Ziua mea preferata este duminica.

Pentru mine duminica este intotdeauna cu cer senin si soare, chiar daca stiu ca uneori e innorata. Se intampla chiar sa fie innorata din cauza mea. Ziua de duminica o cunosc de cand am deschis ochii constient si o tin minte, inca de atunci, ca fiind o zi de veselie, de caldura si de dragoste.

Stiu sigur ca duminica are mereu mancarea mea preferata si stie cand sunt suparata. Atunci cand ma plictisesc ma invita nastrusnic sa matur in fata casei sau sa ma iau de fund si sa ma dau de-a-nscapetelea.

Se intampla ca duminica sa fie obosita, venind saptamana dupa saptamana, dar si atunci ma face sa zambesc si ma incurajeaza sa traiesc frumos.

Sunt saptamani in care ma cert cu duminica, alegem dintr-un cos motivele. Cateodata, ne certam asa de tare incat mi se pare ca saptamana se va termina sambata. Dar nu e asa. In toate datile, sambata noaptea, duminica ma imbratiseaza cu drag, lacrimand, in somn. Simt de fiecare data si-mi promit sa nu ne mai certam.

Duminica m-a invatat tot ce stiu, ca e frumos sa multumesti, sa-ti ceri iertare, sa ajuti pe cei din jur, sa fii constiincios, sa iubesc, sa muncesc si sa sper. Face, incontestabil, parte din mine si asa va fi pentru totdeauna, pentru ca iubesc duminica.

Vreau sa-ti spun, draga mama, ca pentru mine, esti mai frumoasa, pe dinauntru si pe dinafara, decat o zi de duminica fara sfarsit!

Despre carti si viata (neslefuit)

Toti oamenii citesc. Din diferite motive. Sunt carti si carti. Unii oameni, care din pedeveu' meu sunt cei mai nefericiti, sunt facuti sa citeasca. Toata viata se gandesc numai la momentul cand o sa se eternizeze cu o carte in brate. Sunt facut pentru asta si chiar daca nu gasesc cartea perfecta pentru ei, nu se despart de ea nicicum.
Sunt oameni care citesc pentru ca toata lumea citeste. Isi aleg cea mai colorata, aratoasa carte de pe raft si se afiseaza cu ea. Cu toate ca nu e musai sa o si citeasca.
Exista si oameni care stiu ca la un moment dat vor citi, dar nu se grabesc.
Mai sunt si oameni, printre care ma numar si eu, care nu tin mortis sa citeasca, dar se intampla sa le cada o carte in maini.

Cartile. Cartile sunt de toate felurile. Cu poze, fara mult text si subtext, carti enciclopedie, care stiu tot,carti amuzante, carti cu coperti tari sau flexibile, carti vechi, carti noi, carti invelite in piele. Sunt carti pe care tu le termini si care te termina pe tine. Unele te marcheaza pentru restul vietii, iti modifica cursul. Altele, trec asa de repede ca le si uiti titlul, in cel mai rau caz uiti ca le-ai citit.
Sunt carti pentru care faci sacrifici sa le cumperi, imprumutate de la prieteni, citite de prieteni, carti furate, carti gasite in tren.

Ce se alege de o carte dupa ce o termini? Ii lasi amprente pe coperta, poate ii rupi o foaie din neglijenta, uneori o sa subliniezi pasajele care iti plac.
Cu tine? Cu tine ce se intampla dupa ce termini o carte?
Merg pe strada si vad lucruri care-mi amintesc de pasaje din ea, ii simt pentru o vreme indelunga mirosul in nari, stiu cum suna paginile ei cand o rasfoiesti. Uneori, daca inchid ochii, ii simt hartia in palma. Stiu ce se gaseste pe toate paginile. As sti unde ar trebui sa o deschid sa citesc veselie si as sti unde sa o deschid sa citesc enervare. O cunosc atat de bine incat unele fraze mi se par copiate din gandurile mele si atunci cand adorm joaca prinselea, in urma pasilor iesind vise frumoase. Iar dimineata, ma trezesc fiind sigura ca e pe noptiera, asteptand sa citesc din ea.
Ma scald in tot felul de sentimente, dar cele mai insistente sunt frustrare, tristete si dor dupa o carte citita, o carte, care nici macar nu era a mea.

Ziua 10: Ceva ce am facut eu

M-am tot gandit ce sa pozez pt ziua 10. Am facut o gramada de prostii de lucru manual, dar nu meritau o poza pe blog.
Asadar, o sa pun poza cu ceva ce a facut catelul meu, Tascha.




Mai are inca 6. Daca vreti, sunt de dat :D

Ziua 9: autoportret fara fata

Am stiut de la buna inceput ca poza asta va avea ceva de a face cu picioarele mele. Imi plac foarte mult picioarele mele si le voi permite sa ma reprezinte.
Iata, deci, o poza cu papucii mei de casa si una cu picioarele ce tocmai au iesit din ei (ultimele doua sosete din dulap).