Creveţi marinaţi în apă de ploaie II

Vă spuneam că am gătit vineri. Iată rezultatul


Dacă vă place puteţi să ne daţi like şi să ne daţi mai departe. Youtube like.

Creveti marinati in apă de ploaie

Oamenii sunt faini, mai ales când te conving sa faci un fel de mâncare nebun.
Cosmin are cele mai tari ustensile, Raluca cel mai mare entuziasm.
Înarmaţi cu cartoane, bomboane, soldatei, pietre, poze, scenarii şi idei, am campat bucătăria mobilă in cişmigiu pe o banca udă.
Printre copaci şi excremente de câine am improvizat un cadru pentru ceea ce sperăm sa fie un remake după Forrest Gump.
Apă se scurgea din cer, apă se scurgea din copaci, apă baltea in cizme.
Fiecare obiect şi'a avut locul lui in poveste, mai puţini crevetii. Ei s'au plimbat din cutie in bărcuta, din barcuta in mâna şi înapoi in barcuta. Cei mai norocoşi au avut ocazia sa zboare, pe post de proiectile.
Ultimii au rămas la marinat, pe coşul de gunoi. Dovadă. Că acolo am făcut noi mâncare.

Naivă și puțin hiperactivă și cu diacritice și cu multă treabă. Mulțumesc Jakob.

Îmi place pepenela galben. Foarte mult. Era o vreme când credeam că lucrarea de licență se face din pepene galben și baloane. Încă cred asta, dar pentru disertație. Și iarăși, fie genial, fie un șut în fund. Oricum ar fi, îmi place pepenele galben. Ba nu, îl iubesc.

 Mai demult îmi plăceau și gărgărițele. Îmi plăceau așa de mult încât am dat-o pe a mea, spre încredințare, cu încredere. Nu am mai recuperat-o. Nu mai împart gărgărițe.

(Nature calls badly)

Anul ăsta nu mai plec, așa cred acum. Nu aveam plan sa plec, oricum. Va trebui să-mi arunc sorcova. Of.

Mai am cămașa mov, în caz că vă întrebați. Acum am și bretele, galbene și negre. Sunt bune pentru susținere.

Azi e luni și crește iarba. Crește de sub zăpadă și măselele de minte au ieșit toate. Și dacă tot veni vorba de frig, nu mi se mai înroșește nasul iarna. Poate e din cauză că m-am mutat în București.

Nici cu IE nu m-am mai certat de mult. E bine.

Tiersen e tot aici. S-a împrietenit bine cu Pomplamoose și cu toți ceilalți de aici. De curând a făcut cunoștiință și cu Einaudi. Mă inspiră, pe rând, fiecare.

Toamnei nu-i mai scriu scrisori. Ne-am împăcat. Ieșim uneori cu bicicletele la plimbare. Nu, încredere nu am în ea, dar nu am de ce să fiu supărata fără oprire.

Ah, și colorez. Am primit multe culori de ziua mea. O să vă bucurați, poate, că am început să colorez fără sa dau peste linii. Dau, dar dau ca un artist.

 Am mințit. Aproape. Nu mai împart gărgărițe, dar cresc una de mică. M-am gândit că nu o să o mai dau nimănui. O să zboare ea când va vrea și acolo unde o sa zboare o să fie casa ei, chiar dacă zboară înapoi la mine în palmă.

Îmi redeclar hiperactivitatea din titlu și bine e, că am o groază de treabă.

Ce-mi doresc de ziua mea

Si anul aceasta o sa fie ziua mea. Dubios, stiu. Si ca in fiecare an, desi ma bucur de prezenta prietenilor, a oamenilor dragi, ceea ce ma entuziasmeaza peste masura este faptul ca voi primi cadouri. :D

Ca si anul trecut, ca sa optimizam procesul o sa public o lista cu ce-mi doresc. Puteti sa va inscrieti cu un comentariu anonim.

Asadar, anul acesta imi doresc (deocamdata):

- Initial pe primul loc era o maimuta, pe care Beni si Mada au vrut sa mi-o cumpere, dar nu e legal sa cresti o maimuta la bloc. Am vrut apoi un caine vorbitor, dar nu a vrut nimeni sa mi-l dea.
- O geanta eleganta de laptop
- Picioare pentru pian
- Doua prelungitoare
- Pantaloni de snowboard
- Strampi colorati (culori vii)
- Bretele
- O umbrela care se face mica (colorata)
- Manusi de boschetar (nu le mai gasesc pe cele de anul trecut)
- Un stick de min 4GB
- Pop rocks
- Vitezometru bicicleta
- Papion (nekitschos, poate cu buline)
- Sonerie bicicleta
- Ceai
- Carti cu urmatoarele teme : web design, grafica, tipografie
- Kinder Delice (multe)
- Creioane colorate (nu in pachet de 12, aka mai multe) + ascutitoare
- Peruca (cat de cat autentica)
- Un tricou din asta  (port xs, sangele sa para autentic, altfel e stupid)
- Papuci de clown
- Ochelarii astia
- Umbrela asta
- Eyepatch
- Pijamale (port xs) care sa arate a pijamale, cu girafe sau cu oi sau orice, pana la urma
- Astia, daca ii gaseste cineva ar fi genial
- Un cutit mediu, care taie bine 
- Camasi
- Manusi de bicicleta

Fondant din marshmallows, aka cum mi-am petrecut sambata seara si parte din duminica

Gasiti aici reteta pentru chestia aia colorata, ingrozitor de dulce, atat de dulce ca-ti zangane tamplele de la zahar, cu care se orneaza prajiturile si alte alea facut in casa si pe langa casa.

In al patrulea rand, trebuie sa aveti urmatoarele:

-300g bomboane marshmallow (daca vreti sa le colorati ulterior, luati albe sau ceva in zona #ffffff)
- 4 linguri de apa (chiar si apa de la chiuveta e potabila, in ciuda campaniei lui Nicusor Dan)
- 70g margarina Rama, ca, deh, nu se poate altfel (cica de gatit, da' mere cu de care aveti, se pune doar intrebarea ce faci cu restul de 180g)
-750g zahar pudra (stiu. wtf?!? De ce asa mult zahar? Aparent, asta face the sticky bastard sa nu mai fie sticky)
- 100g amidon (il gasiti camuflat sub numele de scena "Gustini" sau asa o balarie)

Atenţung!!! Din astea va iese o tona de fondant. Cam cat pentru tortul miresei si al botezului copilului. Exagerez, dar pt o tava de briose sau ce-or fi, puteti, linistit, injumatati cantitatile.

Bomboanele se pun intr-un vas inalt si lat in umeri, impreuna cu cele 4 linguri de apa, in cuptorul cu microunde timp de 1 min. Totusi, sa nu faceti asta inainte de a pregati restul prafurilor.

Intr-un alt vas se pune margarina facuta bucati-bucati, amidonul, zaharul pudra (dat prin sita si asta o sa dureze mai mult decat ar dura sa plantezi sfecla, sa o cultivi, sa o procesezi, sa faci zahar, sa-l macini). Dupa acest amestec fabulos, punem si le marshmeleaux in cuptor si apoi topite deasupra. Compozitia o amestecati pana la ne-eterogenizare, incepe sa se lege si sa se intareasca.

Pasul urmator, se presara 2-3 linguri de zahar pudra dans le masa si şmaf cu fondantul pe masa, pe care il framantam pana cand, de lipsa grijilor, nu se mai lipeste de mana.

In cele din urma, formam o bila. Hehe. Pe care o invelim in folie alimentara (noi taranii ii spunem ţiplă) si lasam materialul la racorica pana a doua zi. Preferabil si la intuneric, evtl in dulap in compania cestilor de cafea, care stiu o multime de barfe.

A doua zi, inainte de o noua sedinta de masaj, aluatul este incalzit 20sec la cuptorul cu microunde. Apoi, din nou, şmaf, cu el de masa cernuta avec le sucre pudra.

Daca vreti sa-l colorati, incalziti-l pe bucati cu colorantul dorit. Aici cam trebuie experimentat cu proportiile. Cum nu sunt un geniu culinar nu va pot sfatui prea riguros.

Pentru ornare am cumparat si bilute d-alea colorate, de zici ca-s de plastic, creioane colorate cu sirop, coloranti (aia din Kaufland sunt NAAAAAAAAAAŞPA) si scobitori. Scobitorile le-am folosit sa fac un copac, dar pe ala nu l-am pozat pentru ca a iesit ca lucrul manual de la gradinita nr.23 cu program prelungit.

Teoretic pentru coloranti iti trebuie si manusi, sa nu te patezi pe maini.

No, atata.

I hate my brain

Today there will be no procrastinating, my brain said, and I agreed. I started working and I was browsing for a solution (yes, stupid typo3 thingie) when I saw an add with 'the silence of the lambs' and my scumbag brain said 'make the joke. come on, do it. it will be funny. it won't take long'. Alas, I can not contradict my brain.

Guma nu mai e ce'a fost

De cateva zile merg pe bicicleta la munca. Si inapoi. Si inapoi tot pe bicicleta. Asta pentru ca de curand Mihai a fost foarte dragut si mi-a reparat bicicleta (nu are inca nume, dar curand o sa aibe). In consecinta cred ca voi avea noi peripetii de povestit.
Nu voi descrie cu aceasta ocazie cum era sa ma spanzur langa garla, dar ma voi da mare cu noua mea casca, care seamana cu Darth Vader

si voi povesti despre cum se repara aparatoarea. Roata din fata are o aparatoare prinsa cu o piulita de niste chestii. Piulita este mare dansatoare si nu sta locului langa aparatoare, ci danseaza aiurea pe langa. Am tot strans-o de cateva ori, fara succes, cand mi-a venit ideea geniala sa o lipesc cu guma. Am mestecat rapid un Orbit fara zahar pe care l-am lipit apoi in jurul piulitei. Rezultatul a fost multumitor insa guma nu s-a lipit cum imi aminteam eu ca se lipea cand ne-o punea profa de desen in par. Faptul asta m-a intristat putin.