miercuri, 25 februarie 2009

Olmoust fărgat

Zilele trecute a luat nastere prima mea aplicatie php, despre care Gabi zice ca am facut-o pt NASA :)).
Este un chestionar cu intrebari aleatorii, ce mi-au venit in minte dupa 5 ore de munca si tot atatea de tiuit in urechi. Na, eniuei, nu e mare lucru pt cine stie PHP. Bat ai em praud.
Mon aplicaţion

Vineri, pe partie


Lö peisajj


Speedster, eu, prietena lui Andreas, Beni si softul


Andreas ä lö peisajj


Lö peisajj again


In Sonnenloch, modelling


Reclama la iepuri


Dan lö boscheti, nereusind sa iau virajul

joi, 12 februarie 2009

Mica publicitate

Am citit azi-dimineata in ziar:
'Vand urgent loc de veci in cimitirul Sf. Paraschiva'

Ajutor, sunt pe viata si vand urgent loc de veci!

N-am crezut niciodata

N-am crezut niciodata ca o sa ma dau pe skateboard ascultand Dies Irae din Requiem-ul lui Mozart. Asta am facut aseara si a fost fain. :D

miercuri, 11 februarie 2009

Revelatie

Revelatia in sine a avut loc, desigur, tada..la baie. Insa procesul pana la ea a fost ceva mai lung. Cu toate ca ea a fost intotdeauna acolo in minte, am auzit-o intro forma sau in alta de zeci de ori.. aproape cliseica si totusi a fost o revelatie autentica. Deci: A-ti incredinta soarta in mana lui Dumnezeu inseamna sa-L lasi sa-ti ia si sa-ti dea.
Cand faci asta ai pace, ai, pe bune.
Inca odata imi redeclar dependenta! si bine e.

Despre matematica si viata

Cu cat cresti mai mare cu atat matematica incepe sa aibe tot mai putine limite. La gradinita faceam concurs cine poate sa numere pana la 10. Daca treceai de 12 si stiai si 13 erai un fel de geniu. Dincolo de 13 era un mister mare, o ceata in care nu stiai pe unde s-o iei, in care te loveai de numere gigantice care amenintau sa te manance daca nu le ziceai in ordine. In cls I se ridica ceata binisor si afli ca numaratul merge dincolo de 13, dincolo de 745, dincolo de 187.362, trebuie doar sa te concentrezi si poti sa numeri pan al infinit. Cu mare placere numaram la 'scunsea un doo infinituri sau chiar trei. Acum numerele sa si adunau si se scadeau. Mai tarziu se inmulteau si se imparteau. Totusi, daca dadea cu virgula..vorba aia 'da cu virgula'..asta inca nu stiu sa fac deci nu impart. Aici e limita. Si tot asa, pe masura ce cresteam limitele dispareau una cate una. Problema e ca odata cu disparitia limitelor tre'a sa invat tot mai mult, sa inteleg chestii aparent absurde, sa invat chestii pe dinafara si tot asa. Si tot asa e si cu viata. Lumea mea, la gradinita, era inalta de 80 de cm, colorata dupa fusta galbena cu funde roz si dupa camasa albastra, lata cat camera, fata blocului, curtea de la gradi si lada cu jucarii la un loc si grea cam cat puteam io sa ridic. Pe masura ce am crescut s-au schimbat si limitele. Am putut sa ridic mai mult, sa vad mai multe culori, sa ma uit in sus, sa trec strada, sa merg pana in statie. Tre'a sa am grija la masini, sa am grija sa nu ma ploo, sa-mi dau seama ca daca alerg fara grija o sa-mi julesc genunchii si tot asa. Acum..in secuna asta as vrea sa stiu sa numar numa' pana la 11.

luni, 9 februarie 2009

Sambata

Sambata a fost, cum bine zicea Carmen, a meant Sabbath. Cu o predica care ne-a vorbit tuturor, un cor, chiar doo, inspirat. Plimbare prin pregustarea primaverii. Stateam pe banca. Cinci oameni si un mazare si ne uitam la copii ce se dadeau pe topogan. O fetita, sus fiind, se uita cu uimire intre picioare, cu un soc nedisimulat exclama 'Fac pipi!' Inca o privire la locul cu pricina..apoi dezamagita: 'Am facut pipi..' Seara ne-am reamintit de sistemul evreiesc de a gandi, dupa care i-am cantat lui Alin, care ne-a parasit si de care mi-e dor inca de ieri. Si poze:
Carmen, Beni, Beti, Cristina si Mazare

Roxi si Toni


Beni, Carmen, eu, Beti
Uat du ui hev in hir?



Ce fac cand nu am ce face..gata, ma inscriu la festival
Mostra de amicus



Gud clin fan