De ce e bine acasa

Acasa e bine pentru ca e becu' aprins si pentru ca ciorba e calda. E bine pentru ca patul e facut si daca iti e frig nu trebuie sa te duci singur dupa patura. E bine pentru ca Zdrelica se ascunde la incheietura cotului si pentru ca Tascha te linge pe maini si mananca conopida murata cu tine. E bine pentru ca toti se bucura sa te vada si mergi la masa la prieteni, mananci paste dintr-un lighean si bei limonada din acvariu. E bine pentru ca partia e la 10 minute de casa si pentru ca la 10 minute de partie e casa.
Eh, cel putin am venit cu personalul, care nu inceteaza sa ma uimeasca. Este o lume in sine, o lume nebuna si amuzanta.
Buna seara, Bucuresti

Ghici cine!

Ce-ai zice daca as veni si ti-as pune mainile la ochi si apoi ti-as zice: 'Ghici cine!'? Poate ai sa-mi zici 'Laura', dar eu vreau sa ghicesti altcineva si-ti pun mainile la ochi ca sa-ti poti imagina mai usor.
O ploaie de vara, cu stropi mari, calzi. Iti curg pe frunte si se preling pe fata. Rasete vesele de copii, gangurit si clipocit de manute mici si grasute. O prajitura calda, mai bine, o placinta cu mere. Dulce si acrisoara, aromata, invelita in staniol si impartita la un colt de repetitii. O fuga dupa un autobuz, ultimul de sambata seara. Pe langa tropaitul picioarelor se rostogolesc hohote de ras. Sau, mai gandeste-te la o rafala de vant, spre care te introci cu fata si nici nu poti respira. Acum, schimba vantul cu sute de cuvinte pe engleza. Iarba verde. Descult in iarba verde, uda de la roo. Colinde pana la capatul raguselii. Lacrimi, de care vrei. Dar te-as sfatui sa-ti imaginezi ca sunt de bucurie, alea sunt mai putin sarate. Rugaciuni in soapta. Nisip in papuci. Imbratisari tip asfixiere. Stat pe spate si privit la nori. Tot pe iarba. O ureche gata sa asculte orice prostie. O cutie plina cu pui de catei, care sa sara pe tine si sa te linga pe fata, sa te zgarie usor cu labutele pe maini.
Gata. Ghici cine!
Toate astea si mai mult este Carmen si e prietena mea. :)

La multi ani, Beni

Ce nu'nteleg in Bucuresti

Nu inteleg de ce oamenii arunca ambalaje pe jos,la 30cm de cosu' de gunoi. Nu inteleg de ce liftu' nu vine niciodata cand il chem eu. Nu inteleg de ce oamenii zambesc in metrou doar daca urca cineva cu un animal. De ce oamenii mai folosesc casti si nu asculta direct. Rezultat'u e oricum acelasi. Si,mai ales, nu'nteleg de ce prietenii sunt invizibili.

You are nooot online

Am zile in care simt nevoia sa vorbesc cu oameni si fix in zilele alea Adinei i se taie netu' la munca, Roxi, desi a terminat cu licenta, e ocupata, Jakob ma ignora de cand a venit, Radu spala masini, Beni munceste asiduu (bine, el deobicei munceste asiduu), Vlad e la mare, Carmen umbla telelea prin parcuri si tot asa. Fix azi s-au nimerit toti. Din acest motiv am inceput sa caut bilete de avion, de tren, de microbuz, sa socotesc rute, sa caut versuri, sa scriu mesaje, sa fac ceai la toata lumea, sa-mi verific mailu' din 7 in 19 minute, pana si in spam m-am uitat..

Oh, whisper three words.

Mondays..can't live with them, can't live without them!

Ne mai dam si noi in petec

Biserica Evanghelica din Deal, Sighisoara