Pentru lume esti o persoana

Pentru o persoana esti lumea

Pentru (turisti) sibieni

Mai mult de atat?

Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul, si am strigat cãtre Dumnezeul meu: din locasul Lui, El mi-a auzit glasul, si strigãtul meu a ajuns pânã la El, pânã la urechile Lui. Atunci s-a zguduit pãmântul si s-a cutremurat, temeliile muntilor s-au miscat, si s-au clãtinat, pentru cã El se mâniase. Din nãrile Lui se ridica fum, si un foc mistuitor iesea din gura Lui: cãrbuni aprinsi tâsneau din ea.

A plecat cerurile, si S-a pogorât..

O dimineata de toata pomeneala

Azi dimineata a fost planificata o tura cu placile (care cu una, care cu doo). Dupa o noapte de (ne)somn ne-am prezentat foarte punctual dupa 15 minute la locul intalnirii. A urmat echiparea, in urma careia am constatat ca in unul din claparii mei, socotind nivelul apei, puteai linistit planta orez. Dar ce sa-i faci? Renunti la placat? Nouuei! Punga pe picior, picioru' in clapar si da-i bice la caii putere spre partie. Partie? Noup, intai la centru de inchiriere pt cei neechipati. (Schiuri inchiriate, legaturi prost reglate.-fac si rime, veti vedea mai tarziu de ce). Buuun. Spre partie? Noup. Un nene fara potcoave de iarna la caii putere ne-a rugat sa-l luam si pe el pana acolo..ca deh, burtica lui de bucurestean nu facea fata la cararea schiurilor pe o panta de 10%, pe jos. Pe partie? Noup. Intai ne hotaram cate puncte luam, socotim, impartim, iar ne razgandim..hai odata, ca pleaca cabina! Pe partie? Da, da ,da..in sfarsit. Dar unde-i partia? Nu se vedea de ceata si viscolul de zapada mazarica si de a-mi lua ochelari nu m-a dus mintea (vorba lui Cristian 'presiunea'). Legaturile s-au incapatanat a se inchide si am constatat cu deznadejde ca cele 15 flotari (bai da uei, de la aproape una am ajuns la 15) nu mi-au folosit la nimic. Dar, m-a linistit Andreas, explicandu-mi ca daca urlu cand le inchid reusesc.(Chiar si asa, in seara asta facem 20 de flotari. Am zis!)No..amu' esti pe partie, ce faci? Iti dai drumu'.. Zâmmm, zâmmm..buf! Prima rostogolire. Nu-i bai, am cazut pe moale ca a nins destul. Ma uit in spate, Ramona zbiara ceva, dar nu-mi dau seama ce exact, dar banuiesc ca ceva de genu' 'Aaaaaa, nu pot sa ma mai opresc! Ajutoooor!' Incet, incet ochii s-au adaptat mediului inconjurator si intunericului din spatele pleoapelor, caci nu se putea merge decat cu ochii inchisi. Am urcat umpic de deal si am ajuns pe tadaaaaa..Lupului. Partie geniala, zapada pudra (virgina, ai mei sei) si daca aveam si ochii deschisi poate ma bucuram mai tare. Unii dintre noi nu se puteau hotara daca sa coboare pe picioare sau pe fund ('asta daca ai fund' citat din Andreas), lacrimile stateau sa mijeasca in sufletele noastre sensibile si blajine de copii ciuperca*, dar din fericire momentul critic a trecut. Ne-am obsinuit cu zapada dintre bluza si maieu, cu apa din clapar, zapada din ochi, mucii de pe barbie, schiurile care zburau si legaturie, ah legaturile, prost reglate. La sfatul lui Andreas, de a tine ochii macar intredeschisi, mi s-a parut ca vad pe cineva pe jos in mijlocu' partiei, fapt pt care m-am aruncat cam brusc in zapada. Un act de curaj si dragoste frateasca..in cazul in care impactul ar fi fost iminent..dara fata era la 10 m de mine..Mda, sa nu mai spuneti la nimeni.
A si pe langa faptul ca oricum viscolea cand prindeai viteza fulgii iti intrau in ochi cu forta si precizie direct proportionala cu viteza, drept pt care am reusit sa mai dau o data cu sfecla de partie, la viteza maricica, cu spatele am zburat, evident. Intai a bubuit fundu' dupa care capu' mi-a zanganit de am auzi cum clipocea lichidu' din urechea interna. Numa' bine, s-asa mi-a zis neourologu' 'n-ai draga nimic la cap! Am vazut io ca ai reflexe bune. Reusesti sa-ti atingi varfu' nasului cu mana stanga avand ochii inchisi. Ia niste magneziu'.' Cazatura, asta e. Curatam zapada de pe ochi, din nas si gura, gonim caii si stelele verzi si continuam. (Acest episod traumtizant pt creereul meu explica aparitia rimelor)
In urma cazaturii (nu dau vina pe ea) am uterat si urmatorul mare adevar (de notat in seria marilor adevaruri): "E nasol, ca nu prea vad si din cauza asta nu vad.."
Am ajuns si jos, toti patru, eu, una, fericita. A fost una dintre cele mai faine ture posibile, in mare parte datorita zapezii, dar oricum..fain e sa te dai cu placa!
Ha, se pare ca mergem si maine. Ieee!
De data asta cu ochelari, promit!


*copiii ciuperca sunt copii pe care soarele nu-i vede (generatia din fata calculatorului)