vineri, 29 august 2008

Din seria 'Absurdistan'

Aseara am visat oi cu picioare si cap de maimuta care alergau pe un bulevard. Apoi in casa din copac erau Roxi, Larisa si un necunocut negru. Dintr-o data a venit un leopard cu un pistol in mana care a vrut s-o impuste pe Larisa dar necunoscutul, cu miscare abila i-a luat pistolul si l-a aruncat (pe leopard) din copac. Leopardul mai rapid decat necunoscutu', inainte sa cada vrea s-o injunghie, de ciuda, pe Roxi. Larisa, in marea ei marinimie, se aseaza in fata lui Roxi si este injunghiata mortal de un leopard.
Asta visezi daca jumate de zi scoti cartofi si cealalta jumate iti forjezi creereul..

Dupa Nunta

Proza a fost un succes.
Denisa e fericita.
Restu' nu mai conteaza.

vineri, 22 august 2008

Inainte de nunta


(si se numeste asa pt ca sigur va fi si un 'dupa nunta')
Mai sunt doo zile si, de fapt o zi jumate si este nunta Denisei si a lui Cristi.(Nici n-aveam cum sa uit, din moment ce colegii de servici numai despre asta au vorbit, atenuand starea de tensiune). Si acum inspir adanc. Din capul locului declar cu mana pe inima ca inca n-am scris nimica din marea proza si stiu cu siguranta (la fel de sigur cum barza stie ca din oul ei o sa iasa o barza - nu stiu de ce-mi veni comparatia asta. Chiar, a propos de berze, copilu' berzei e adus tot de barza?) ca n-o sa scriu probabil nimic pana sambata noapte spre duminica dimineata. Acel moment fiind capatul locului si al timpului, moment unde si cand muzele se intalnesc. Acest moment imi este total familiar si la fel de total de neplacut, caci inima imi sta in gat si gandurile se alearga mai ceva ca ielele de odinoara lasandu-mi urme de cercuri pe creer. Dar stiu si cred ca odata cu asezarea lor cuminte pe foaie, inima o sa alunce la locul ei si o sa creasca pe parcursul si dupa recitarea prozei cand voi merge la locul meu de 'onoare' in ropotul aplauzelor imaginare.

Tot din capul locului declar ca mi-e frica sa ma urc pe sandale si sa ma mentin in pozitie verticala (atragatoare) timp de mai multe ceasuri (mai lungi sau mai scurte). Vei zice, desigur, ca ar trebui sa-mi iau paupci de schimb. Si la fel de sigur iti voi raspunde ca daca e flagelare atunci sa fie pan' la capat. Caci imi plac masurile intregi. (de asta port 36 si nu 35 jumate). Legat de papuci mai exista si riscul de a ma impiedica, dar cu putina concentrare sper ca acest lucru sa nu se intample la scena deschisa.

Despre rochie nu mai zic nimic. Nu mai am ce. Faptul ca e roz e atotsuficient (si daca nu exista cuvantul asta, exista, l-am inventat eu acum).

Masa. E clar ca imi vai fi foarte foame (caci, foame imi este mereu) si datorita manierelor exagerate ce trebuie folosite, cu siguranta ca doar putin din mancare din farfurie va fi transferata in stomac.
'Ati terminat?'
'Nu, eu manac mai incet'
'Bine, atunci pot sa iau farfuria?'
'Nu!'
'Bine, multumesc, pastrati furculita.'
'..'

De asemenea cu ocazia acestei nunti imi voi consuma numarul de zambete alocate pe anul acesta. Dupa aceasta data nu-mi mai cereti sa zambesc.

Se va canta. Sacru, profan, bisericesc, laic, fals, mai putin fals. Impreuna cu alti cativa va trebui sa particip de fiecare data in intonarea de melodii si armonii pornite din vibratiile sufletului. (sincer sper ca sufletu-mi sa vibreze un 440 de hz curati).

Cu toate acestea, mai sus enumerate si mai sus neenumerate ('mai sus' insemnand pe pagina mai sus, si in capul meu), nu-mi pare rau ca am acceptat sa fac toate astea. Atat. Nu-mi pare rau.

luni, 18 august 2008

La putini ani, Beti!

..sau chiar deloc. La putin ani de singuratate. La putini ani de griji. La putini ani de nevoi. La putini ani de vise neterminate pt ca suna ceasu' realitatii. La putini ani de tigai zgariate. La putini ani de paine necoapta. La putini ani de lentile ce se usuca. La putini ani de lacrimi sarate, dulci, amare, picante. La putini ani de nerabdare. La putini ani de teama. La putini ani de ochi in soare. La putini ani de vanatai si capete zdruncinate ;)). La putini ani de dureri de tot felu'. La putini ani de chiriasi enervanti. La putini ani de inundatii de sus, de jos, din suflet. La putini ani de dor..La putini ani.
La multi ani de bucurie. La multi ani de sosete asortate. La multi ani de cantec. La multi ani de casa plina de prieteni (care si spala vasele). La multi ani de excursii. La multi ani de mancare. La multi ani de caldura. La multi ani de rabdare. La multi ani de cadouri, mai ales oale. La multi ani de valsat pe partie. La multi ani de ras. La multi ani de dragoste..La multi ani.

La multi ani de vesnicie, draga Beti.

vineri, 15 august 2008

Din seria marilor adevaruri

Concluzia serii: un pixel nu e mult dar e mult

Pentru ca oricum nu-mi gasesc capul

Rock Lobster

Ce face omu' pentru prieteni

Denisa mi-e draga drept pentru care accept:
- sa ma imbrac intro rochie roz
- sa port tocuri, inalte!
- sa cant intrun trio (imbracata in roz)
- sa scriu si sa zic proza despre ceva ce nu stiu (imbracata in roz)

poate ca o sa sterg asta mai tarziu.unde mi-o fi capu..

Get a job

Descrierea problemei:
- 66 de pagini de printat
- imprimanta hp f. veche
- calculator cu windows 98
- angajate incompetente in trening scamosat (taiat cu scopu' de a fi pantaloni scurti):mai exact nu stiu sa opereze un calculator decat daca acesta este strict destinat activitatii de a calcula
- durata printarii - 40 de minute

Ipoteza:
- nu te enerva

Concluzie:
Get a(nother) job!!!

Dorinta

Aseara as fi vrut sa merg la baie sa-mi vomit toata viata apoi sa ma culc si dimineata s-o iau de la capat.
Pan' la urma asa am facut..sarind peste partea cu vomitatul.

joi, 14 august 2008

Momente de creativitate (nu ale mele)

Printre dune de nisip, si sub soarele arid
Intra'n Cub, tiptil, tiptil, soarecu' cel insipid.
"Sefule, iubit si mare, aia-i faraonaca-n zare?"
"Da", raspunse el, dibuind un php.
O, sarmane soarec, i-ati adio de la leafa!
Ca temuta faraoanca iti ia tot, ramai cu pleava!

Ce sa nu gatesti

Alaltaieri, mama a hotarat ca este momentul pentru inca o lectie de viata (gaseste mere momentu' potrivit..) si m-a anuntat ca tre' sa fac tocanita. In consecinta am fost la piata, am luat ce trebe (avand experienta m-am descurcat, evident) si m-am apucat de treaba. Nu am facut doar tocanita ca sa-i demonstrez mamei ca stiam lectia dinaintea sa mi-o predea ea, drept pt care nici nu am intrebat nimic legat de cantitati, timpi de fierbere etc. Trecand cu vederea mici accidente (cum ar fi scaparea mixerului pe jos si improscarea bucatariei cu pasta verde si scarboasa) pot sa spun cu fruntea sus (si stomacul pe dos;))) ca am facut o mancare buna. Pentru tocanita am facut chiar si rantas, so..Ceea ce nu mi-a iesit este supa de mazare (de data asta nu am avut si io dreptate, hehe), de la care mi s-a facut rau aseara si nu stiu peste cat timp voi putea pune gura sau ochii pe mazare din nou.
Una peste alta am invatat o lectie. Nu sa gatesc. Am invatat ca daca obosit, dupa munca, fiind poti sa faci mancare de gura cuiva, cu siguranta o sa poti s-o faci pentru gura cuiva drag. Imi faceam probleme.

A da, sa nu gatesti supa crema de mazare. Orice i-ai face e oribila!

luni, 4 august 2008

Berze, painea noastra cea de toate zilele si fotbal

















Imi place sa cred ca si dupa ce voi avea copii si voi lucra tot o sa merg sa joc fotbal.

Din seria 'La cumparaturi'

Duminica dimineata, mama a hotarat ca este momentul pentru o lectie de viata (netinand cont de faptul ca trebuia sa ajung sa cant la nunta) si m-a luat la piata cu ea. Dupa oserie de 'asa sa faci' si 'sa nu cumperi de aia' alturi de 'am spus io ca asa e' si nelipsitul 'toate mizeriile le vand astia' am reusit sa cumparam mare parte din cele necesare cand, brusc ma paleste nevoia sa merg la toaleta. Urmarind indicatiile 'Cum iesi din piata, dupa toneta de senvisuri, in stanga e baia' am dat de veceul public al pietii. Am platit, am intrat dar..n-am mai reusit sa ies pt ca super-usa fara incuietoare se blocase. Sincer, nu aveam chef sa strig ca m-am blocat in baie. Oricum nu prea vad ce puteau sa faca si cum urasc penibilul am gasit alta solutie: am iesit pe sub usa.