Ce bine ca nu ninge si ce bine ca ploua si e ceata si frig degeaba. Si ce bine ca nu am linux, ci windows si ce bine ca am mancat supa din plic si ce bine ca nu mai merg la meci. Ce bine ca nu stie nimeni cu se cheama masterul si ce bine ca G s-a facut ultima litera din alfabet. Ce bine ca nu inteleg tot ce mi se spune si ce bine ca jobul nu ma provoaca. Si ce bine ca nu am fost la amicus in seara asta, ca urasc clatitele.
Cu drag, zilei de azi.
marți, 30 noiembrie 2010
luni, 29 noiembrie 2010
Leonard Doroftei şi ADRA România intră în ring împotriva Violenţei în Familie
La sfârşitul săptămânii trecute am aflat despre startul unei campanii împotriva violenţei domestice. Între 25 noiembrie – 10 decembrie este perioada dedicată la nivel mondial luptei împotriva violenţei în familie de către Organizaţia Naţiunilor Unite. Agenţia Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere şi Ajutor (ADRA) a lansat cu această ocazie o campanie în această direcţie, iar cel care s-a alăturat ca imagine pt. aceasta este nimeni altul decât Leonard Doroftei. (via Beni)
joi, 25 noiembrie 2010
Mhh
Unele zile incep usor. Mai ales cele de vara. Te trezesti ca dimineata a aruncat o galeata de soare pe tine, sari din pat si zbori. Ti-e foame de cum iesi pe usa, manaci piersici manjindu-te pa barbie si maini, semaforul e verde, nu este coada la XEROX, cainii dau din coada, clientii sunt de treaba, masa de pranz geniala, drumul spre casa - nici nu stii cand trece si in cele din urma supa de rosii, putin pian si somn instant.
Alte zile incep mai greu. Ti se lipesc pleoapele a somn neterminat, nu ti-e foame decat pe la 12, dar dupa primul senvis deja lumea arata putin diferit. Nu prinzi verde la toate semafoarele verde, dar per total poti sa adormi multumit, dupa o tocanita de cartofi.
In cele din urma, sunt zile care nu incep deloc. Zile in care realitatea si visele urate fac echipa de 'spart oalele si mancat sarmalele'. Te trezesti, in cele din urma, deasupra unui lighean/colac de veceu, vorba mamei'sa versi tot raul din tine'. Soarele, daca straluceste, iti intra in ochi, nu prea conteaza daca e verde sau rosu la semafor, la 12 jumate inca nu ti-e foame, dar bei apa - intru curatirea sufletului :)) :-j. Zilelor astora nu le stie nimeni cu adevarat sfarsitul, pentru ca ele nu incep deloc.
Alte zile incep mai greu. Ti se lipesc pleoapele a somn neterminat, nu ti-e foame decat pe la 12, dar dupa primul senvis deja lumea arata putin diferit. Nu prinzi verde la toate semafoarele verde, dar per total poti sa adormi multumit, dupa o tocanita de cartofi.
In cele din urma, sunt zile care nu incep deloc. Zile in care realitatea si visele urate fac echipa de 'spart oalele si mancat sarmalele'. Te trezesti, in cele din urma, deasupra unui lighean/colac de veceu, vorba mamei'sa versi tot raul din tine'. Soarele, daca straluceste, iti intra in ochi, nu prea conteaza daca e verde sau rosu la semafor, la 12 jumate inca nu ti-e foame, dar bei apa - intru curatirea sufletului :)) :-j. Zilelor astora nu le stie nimeni cu adevarat sfarsitul, pentru ca ele nu incep deloc.
miercuri, 24 noiembrie 2010
luni, 8 noiembrie 2010
Imi trag sufletu'
Nu stiu daca e ziua de luni sau saptamana asta in sine, dar ma simt obosita. Trebuie sa-mi refac ultimul referat, sa fac rost de prajituri, sa-mi iau "la revedere" de la prieteni, sa fac mancare, sa-i imbratisez pe Carmen si Beni, vreau sa ma supar pe cineva si sa ma cert, oricine, poate chiar si cu portarul. Trebuie sa recuperez MiC, nu-mi gasesc cuvintele si nu-mi gasesc sufletul. Incerc sa-l trag, dar nu reusesc. A ramas undeva pe drum. Vreau
sâmbătă, 6 noiembrie 2010
Ce-mi doresc de ziua mea II
De ziua mea imi doresc Pop Rocks.
Si ma intreb acuma daca ideile astea-mi vin numai asa, sa zicem urat, de al naibii, de-mi doresc numai ce nu se poate.
Si ma intreb acuma daca ideile astea-mi vin numai asa, sa zicem urat, de al naibii, de-mi doresc numai ce nu se poate.
vineri, 5 noiembrie 2010
marți, 2 noiembrie 2010
Pastele e cand vreau eu
De o zi suntem in casa noua. In seara asta, vrand sa aprindem focu' am descoperit ca nu avem cu ce sa-l aprindem. Cautarile nu au avut niciun rezultat. Pana la urma am luat o lumanare si am mers la vecini sa iau lumina. Oamenii aproape si-au facut cruce, dar au aprins cu bunavointa lumanarea micuta dintre palme. Am pornit pasind sfios si pios spre usa noastra, dar cand am deschis usa s-a stins lumina. Pana la urma am facut rost de o bricheta si acum am lumina cand vreau eu, deci, sa fie paste.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)