vineri, 17 octombrie 2008

Ironia sortii

De fapt n-ar trebui sa dau vina pe soarta, e toamna. Asadar "Ironia toamnei".
De la inceputl lunii octombrie ma gandeam sa scriu un post aniversar, un an de la primul post si un an de cand am reusit sa nu mai intru in parapeti (pentru traducere simbolica cititi aici). A trecut timpu' si am uitat de ceea ce imi propusesem, cand, astazi am reusit sa intru iar in parapeti, iar am busit masina, iar..Din pura curiozitate si mai mult din motive de "n-aveam stare" m-a uitat cand am scris postul cu parapetii..yep..17 octombrie!
Asadar, draga viitorule, fostule cititor, azi sarbatoresc, in mod paradoxal, un an de cand am reusit sa nu mai intru in parapeti intrand cu toata viteza intrunul.

Sa mai spui ca nu crezi in toamna..

P.S.1 De bine ce ziceam ca vreau sa ma asigur inainte sa trec strada.
P.S.2 Post dedicat partial regilor-preoti daci

Un comentariu:

Anonim spunea...

Draga maus, ai intrat in parapet pentru ca esti indragostita. Viata se conduce dupa reguli, mai!
Daca ma gandesc mai bine cred ca parapetul a intrat in tine.
Nu e o tragedie. Abia dupa primul accident poti spune ca ai devenit sofer! Ca acu esti mai precauta si mai experimentata.
Acum sa nu crezi ca orice poarta e un parapet. Sigur una se va deschide larg pentru tine...doar ca mai ai de mers..o leaca!
Conduce-ti preventiv!