Deunazi ascultam muzica dintr-un soi de manie interna. Eram manioasa ca nu mi-au iesit treburile la servici, manioasa ca mi-era foame, ca mi-era somn, ca iar nu am vazut soarele. Asa ca, inciudata, cu volumul prea tare, ascultam muzica. Ieri a fost a bad day for science si wouldn't you know it, s-au adunat multe si tot mai multe pana in ultima suta de metri. In ultima clipa am alergat dupa autobuz, tragand de doo genti, taiand de pe lista ultimele cumparaturi si traducand o povestioara. In autobuz, desigur, mi-am dat seama ca am uitat de cateva lucruri. Hrmpf. Cand sa-mi scot castile din geanta am vazut apusu. Cerul era innorat spre negru, dar chiar in locul unde apunea soarele era o fasie de cer senin si dedesupt nori pufosi in mai multe straturi. Tocmai norii astia dadeau o senzatie de spatialitate, iar soarele, ei bine, soarele era cald si galbior si nu se grabea sa apuna. A stins toate neajunsurile zilei si a sters toata mania.
Asa ca, indiferent daca soarele iti apune pe un cer senin, in nori, deasupra marii sau peste dealuri, nu-l lasa sa-ti apuna peste manie.
Imi redeclar dependenta si bine e!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Unul dintre lucrurile pe care le-ai uitat sa fi fost aparatul de fotografiat? Dar poate ca o fotografie ar fi stricat farmecul imaginatiei
Aparatul statea linistit in geanta. Am avut intentia sa-i fac poza, dar m-am razgandit. Il tin mai bine minte fara poza. :)
Trimiteți un comentariu