Vineri, mergand spre biserica, ascultand Tiersen, traversez la un moment dat. Langa mine un pusti, blondut, de vreo 8 ani, traverseaza si el. Il vad ca se uita la mine, ma uit si eu, ii zambesc. Omuletu' ridica mana in semn de salut si zice ceva. Mi-e rusine si ma simt cu lipsa de respect fata de el, ca nu am auzit din pricina muzicii. Il dau pe Tiersen mai incet si il rog sa repete. Zice 'Servus'
'Servus'
si dupaia, ca si cum ne cunosteam cel putin de-o viata de 8 ani, continua:
'sa vezi ce ghinion am avut azi..Mergeam pe strada si cand eram la o poarta mi-a sarit tot mustaru' pe pantaloni!'
si mi-a aratat si mustarul de pe piciroul drept, deci nu, nu-i sarise omuletului mustaru' ca se enervase, se rupsese plasa. Am ras amandoi. Am asteptat la urmatoarea trecere de pietoni dupa care el a alergat iarasi spre chiosc. Intrun avant de socializare (adevaru' e ca mi-a fost drag tare de el) am strigat dupa el si l-am intrebat cum il cheama. S-a intors si apoi ca lovit de fulger m-a masurat din cap pana in picioare si realizand ca sunt mai mare ca el, a replicat foarte formal, drepti ca la scoala (scoala de pe vremea mea):
'neagoealexandru (pauza de inghitit), pe dumneavoastra?'
'Laura'
si am vrut sa-i dau o bomboana ca m-a facut sa zambesc pana la urechi, dar fugise la chiosc..sa cumpere alt mustar.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
cat imi place si mie sa ajung in astfel de situatii... dar pt ca mie-mi plac, uneori ar trebui sa le mai produc si eu... cu toate ca poate as as fi prea mare pt asa ceva :)) Acum 4 ani mi-am spus: "Inca imi mai permit sa fiu copil". O saptamana mai tarziu a trebuie sa-mi caut loc de munca :p Trebuia oare sa-mi tin gura?
Trimiteți un comentariu