marți, 15 ianuarie 2008

Astronauc

Eram aseara in autobuz (spre casa). Eram trei oameni in masina. Un nene cu trei scaune in fata mea si un baiat paralel cu el. Daca te uitai pe geam puteai vedea un billboard imens cu reclama la vodafone. Nenea il trage de maneca pe baiat:
"Auzi? Minutele alea sunt pe an sau pe luna?"
Baiatul se intoarce, dezgustat de modul de abordare,si da din umeri.
Ma uit si io pe geam..'Cu noul abonament ai lunar pana la 400 de minute nationale sau 800 de minute in retea '
Clar, deci. Dau sa-l lamuresc pe nenea si zic:
"Minutele sunt pe luna"
Nicinu raspuns.
"Pe luna..pe luna"
Nicio reactie. Rad in sinea mea cu voce tare. 'Dap. Pe luna. Parca sunt pe luna. Nimeni nu m-aude, nu ma vede.'

In ultima vreme de multe ori ma simt asa.Vorbesc da' am sentimentu' ca nimanui nu-i pasa ce zic si pan' la urma de ce sa ma mai obosesc? Zic glume, lumea rade da' am impresia ca nu de gluma mea rad ci asa din coincidenta. Am impresia ca plutesc fara sa-mi mai gasesc locul..fara gravitatie..
Pe luna..

2 comentarii:

Alex spunea...

doar prietenii stiu de ce "my mind's got a mind of its own" dar sa-ti dau si tie un exemplu:
"Un nene cu trei scaune in fata mea si un baiat paralel cu el" Imagineaza-ti ansamblul astfel format: ai o fatza in care se afla un nene cu 3 scaune si pe langa nenea asta, undeva in spatiu mai e si un baiat paralel cu el (iar dupa acest rephrase pocit a mai iesit ceva: "paralel cu nenea initial sau paralel cu el insusi?"(culmea,nu? ca si bancul: "Care e diferenta dintre o gaina?" raspuns: "are picioarele paralele, mai ales dreptul.")) Ar fi mai amuzan daca acel baiat ar orbita in jurul fetei... that's my way of havin' fun.

Anonim spunea...

http://bocancul-literar.ro/cr/11968

de asta am inceput
sa tac din ce in ce
mai mult...

cu stima, gelu...

mi-a placut sa te lecturez...