E vineri seara si nu vreau sa vorbesc cat de mult urasc facultatea si despre cum isi bat joc unii oameni. Experimentez cum e sa fi total singur. Ai mei au plecat la tara. Ma tot gandesc daca sa zic de o revelatie sau nu. Nu cred ca sunt in starea necesara spre a va transmite ceva pozitiv. Maine tin post, nu, nu e din cauza ca nu mi-au lasat de mancare, ci pt ca vreau sa fiu mai aproape de Dumnezeu. Am reusit sa invat inca doo pagini din fuga.
In Brasov sunt multe zile in care soarele e inconjurat de nori. Sunt zile in care nu ma pot hotara daca sa-mi iau plovar sau nu, cat de groase sa fie sosetele si in cele din urma sfarsec prin a-mi lua plovar gros si a ma incalta in slapi. Apoi spre sfarsitul zilei umblu desculta sa-mi incalzesc picioarele din caldura asfaltului. In astfel de zile caut sa merg tot pe partea unde bate soarele, atunci cand iese din nori. Deunazi mergeam pe strada, soarele intra in nori si ma uitam tanjind dupa el,cand, am avut o revelatie bazata pe o revelatie mai veche. Ii ziceam o data lui radu sa nu-si faca probleme daca sunt nori ca soarele e tot acolo doar ca nu se vede. Si asa ma uitam dupa soare, il vedeam tocmai cum intra in nori si asteptam sa ma zgribulesc de frig, ca doar eram in slapi. Dar nu s-a intamplat asta, m-a fentat norul, a luat-o pe alta parte, da' nici nu ma puteam bucura de soare ca tot asteptam sa vina frigu'. Si tot stateam asa concentrata asupra frigului, si parca pielea mi se face prevenetiv de gaina si aproape ca nici nu mai simteam caldura inca existenta. Si iar cu ochii pe sus dupa nori. Acuma, acuma intra. Brrrrr. Ba nu, inca nu. Of. Nu tot asa facem si noi cand vrem sa stim ce o sa se intample, sau cand ne temem prea tare de viitor? Te concentrezi asa de tare si-ti faci atatea griji ca nici nu te poti bucura de prezent, de ceea ce e real si palpabil in viata, de carabusul ce mi-a taiat calea sau de floarea de langa bordura. Esti tot cu ochii dupa nori si incerci sa le ghicesti cursul si cat de frig iti va fi..ce mai, deja ti-e frig de-a dreptu'. Dumnezeu a ales sa nu stim viitorul si daca noi ne incapatanam sa-l vedem sau sa-l prevedem nu vom mai simti caldura prezentului si nici nu ne vom putea bucura de ea.
Trebuie doar sa sti si sa crezi ca soarele e acolo chiar si atunci cand sunt nori si te ia frigu', sa sti si sa crezi ca norii trec in cele din urma si sa sti si sa crezi (cum altfel) ca intro zi, intro zi fara nori..Ii vei vedea slava.
Nu ti-am spus ca daca vei crede..? Mi-ai spus..voi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
Imagineaza-ti ca e cineva langa tine mai tot timpul, sa te incalzeasca cum poate. Sa zicem ca iti ascunde piciorusele in mainile lui, ca te imbraca cu pieptul si bratele lui, ca poti sa iti lipesti fruntea de gatul lui..
Uite, mie mi s-a intamplat, ce-i trist ca a fost putin! Urasc sa ma trezesc dimineata, dar cand m-a trezit ingerul meu pazitor dupa 4 ore de somn, mi s-a parut ca am dormit o noapte intreaga, si nu-mi era somn. Si am impartit un biscuite la micul dejun si mi a fost cel mai bun si mai consistent..
Acum nu imi mai e frica nici de nori, nici de ploaie, nici de nesomn, nici de examene picate...
Alberto
Text din Iov: "Acum, fireste, nu putem vedea lumina soarelui care straluceste in dosul norilor, dar va trece un vânt si-l va curati."
carmen, e tare frumos versetul.:) e prima data cand il aud. o sa-l tin minte pt mult timp. multumesc :)
Alberto, e minunat sa ai un inger pazitor.:)
Constat si eu ca de multe ori lucrurile mici valoreaza, ne construiesc si ne dau viata mai mult decat cele mari. Sau poate pe moment cele mari iti dau o satisfactie si o inaltare mai mare, dar cele mici isi fac loc pt mult timp in viata ta.
Tu ai Soarele in tine ! Tu porti Soarele cu tine!Caldura pe care ti-a daruit-o razbate pana la mari distante.Stiu,e greu sa traiesti fiecare clipa privind prea adanc in esenta vietii...si uneori doare...dar ai fi preferat uscaciunea? N-ai observat ca atunci cand se apropie norul de soare acesta arde f.tare? Si,uneori,se isca vantul?Si-apoi,gandeste-te ca in exod 20.21:...iar Moise s-a apropiat de norul in care era Dumnezeu. ! ! !
Draga anonim,
nu am inteles pe deplin ce ai vrut sa spui, dar sunt de acord ca si norii isi au partea lor buna
"Deodată, duşman al visării,
porni un freamăt, un galop.
Se încreţi oglinda mării.
Veneau nori grei deasupra zării,
snop lângă snop.
Cu muget, apele în stivă
cădeau pe laturi în prăval.
Luptând cu vântul împotrivă,
corabia plutea-n derivă,
din val în val."
Asa simt acum, ca tot cerul e acoperit de nori. Nu a mai iesit soarele de cateva zile..
Alberto
In Brasov a mai iesit soarele, dar mereu urmarit de nori grei si negri, fulgere, tunete si ploaie rece. sufletu' meu plagiaza natura. spe ca la tine doar soarele de pe cer nu s-a aratat.
Trimiteți un comentariu